Vremurile din urma

Duhul spune lămurit că, în vremurile din urmă, unii se vor lepăda de credinţă, ca să se alipească de duhuri înşelătoare şi de învăţăturile dracilor.

Asa ne da Duhul in fata ochilor mintii sa vedem, ca unii care nu sunt putini la numar, se leapada de credinta. Si tot asa ne pune Duhul intelepciunea sa cunoastem pe cel care este omul faradelegii sau fiul pierzarii, potrivnicul imparatiei lui Dumnezeu. Aici se impune sa observam cateva lucruri. Oricat de tentati am fi sa credem ca aceasta lepadare de credinta arata ca o parasire a crestinsmului, nu la aceasta se refera Cuvantul lui Dumnezeu spus prin Pavel lui Timotei si apoi si noua. Credinta spune Evrei este o incredere in Dumnezeu, nu vorbim in crestinism de credinta ca de convingere personala. Aceasta convingere a realitatii lui Dumnezeu o are si Satan care este un inger venit din prezenta lui Dumnezeu, o au si ingerii cazuti care cred si se infioara. Credinta care trebuie este credinta care se increde in Dumnezeu si se supune Lui. De fapt si Anticristul se pare ca este un om cu convingere, el insa este un om fara de lege, nu se supune Autoritatii. Cineva care nu poate crede in Dumnezeu trebuie compatimit, inconjurat cu rugaciune si marturisire dar cineva care crede dar se opune datorita ambitilor personale si a nebuniei mintii lui va fi judecat, osandit si va vedea mania Mielului.

In alt plan de idei, omul faradelegii…, poarta semnalmentele omului Iuda. Iuda a fost neevlaviosul, in natura slujbei pe care o avea intre cei 12, a fost omul care deseori „a scapat” de sub autoritatea lui Isus. El a facut cam ce a vrut. Putem specula informatia pe care Ioan ne-o transmite cu prilejul cinei din seara pastelui. Isus ii spune ca ceea ce are de facut sa faca repede. Desi se vorbea in contextul vinderii lui Isus ce urma sa aiba loc, nimeni nu a dat lucrului acestuia atentia cuvenita, pentru ca ei erau obisnuiti ca Iuda sa lipseasca uneori atunci cand trebuia cumparat ceva pentru ei sau cand trebuia sa ajute pe cei saraci. Iuda a fost hulitorul, batjocoritorul; a vorbit pe ascuns impotriva lui Isus, in slujba caruia inca se afla si pe care de altfel nu avea nici un gand sa o paraseasca; atunci cand s-a inteles cu preotii cei mai de seama ca sa Il dea pe mainile lor. Iuda la ocarat probabil pe Isus inaintea lor, L-a batjocorit, L-a defaimat, L-a calomiat, L-a barfit  pentru ca ei sa capete incredere in el. Iuda a fost fiul pierzarii, a fost cel din „casa” lui Isus prin care El a fost dat la moarte. I se poate spune tradatorul. Iuda si-a tradat Invatatorul in slujba caruia a intrat de buna voie si fara un gand dinainte stabilit. Si-a tradat tovarasi, oamenii cu care a umblat o buna bucata de timp. Si-a tradat poporul, pe toti aceia care beneficiau de „bunatatile” prezentei lui Isus. Si-a tradat neamul si ne este greu sa ne imaginam ce s-ar fi putut intampla daca poporul ar fi crezut,s-ar fi supus domniei lui Isus. Iuda a fost potrivnicul. Dar ce a facut in aceasta directie? Sa crezut mai bun decat ucenicii lui Isus si decat Isus insusi. A avut ganduri mai inalte despre el si planuri mai bune decat ceea ce il invata Isus. A fost egoist cautand binele lui nu a neamului, a norodului sau macar a tovarasilor lui. A sabotat in felul acesta tot ce de fapt lucrase Isus.

Va urma

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s