Stigmata pocainta

Imi pare rau pentru distrugerea semnificatiei cuvantului pocainta. Si-au dat concursul aici si multi, foarte multi predicatori, care au predicat Cuvantul cu determinarea unui om care a gasit o multime de oameni care sa il asculte, dar fara intelepciunea unuia care „a studiat” tot ceea ce trebuia studiat inainte.

In zilele noastre sa nu pomenesti de pocinta. Oamenii se simt imediat agasati de termen si aproape ca nu mai privesc la omul care tocmai vorbea ceva despre aceasta. Totusi imi pare ca singura varianta a continuarii existentei noastre ca oameni intr-o societate cu consistenta, este tocmai aceasta dispretuita pocainta.

Pocainta indica ceva extrem de important. Ea este transformare veritabila a tuturor aspectelor existentei umane. Dar si constientizarea profunda a motivului si a efectelor care ar persista daca ea nu ar avea loc. Pocainta schimba directia vietii, paraseste vechile indeletniciri, inlocuieste vechile afinitati si dragalosenii. Pocainta omoara vechile griji, arunca totul peste cap si incepe o existenta noua dupa realitati si nu dupa inchipuiri. Pocainta il face pe om sa ii para rau de timpul pierdut in zadar, in trecut. Il face pe om sa simta gustul amar al amagirii traite de fiecare realizare care a parut a fi ceva si nu a fost. Il face sa simta fiorul rece a gresilelor facute cu semenul lui, cu familia lui, cu cei ce l-au iubit. Ii pare rau de indiferenta fata de casa lui, de cetatea lui, de comunitatea lui, de neamul lui. Pocainta il face pe om sa condamne stilul de viata fara griji si nepasator, in nebunile si placerile lumi acesteia. Si nu pot exprima destul de bine in cuvinte ce poate da unui om: PO- schimbarea, si CAINTA- constienta.

Dragul meu sa ne punem increderea intr-o remaniere, intr-o noua alegere, noua asezare a centrelor puterii; alta strategie, alta filozofie, alta religie, alta conducere,alt partid, alta tara; noua politica, noua alianta, noua structura, noua civilizatie; dar acelasi tip de OM este o mare ILUZIE, si totodata o mare amagire. Avem nevoie cu totii de pocainta. Daca nu, sa nu ne tulburam de TOT ce o sa se imprejurul nostru.

Si vrand nevrand ar trebui sa intelegem ca fara ajutorul lui Dumnezeu, Tatal nostru, Creatorul nostru; fara calauzirea si invatarea Lui, pocainta ne este cu neputinta.

Fiecare sa apuce dar pe prietenul sau, pe fratele sau, pe ruda lui si sa zica: veniti sa cautam pe Domnul. „Lucrati potrivit cu nevinovatia, şi veţi secera potrivit cu îndurarea. Desţeleniţi-vă un ogor nou! Este vremea să căutaţi pe Domnul, ca să vină şi să vă plouă mântuire.” Fiti-va voua si lor modele.

Tefania 2:3 Căutaţi pe Domnul, toţi cei smeriţi din ţară, care împliniţi in adevar cuvintele Lui! Căutaţi dreptatea, căutaţi smerenia! Poate că vom fi cruţaţi în ziua mâniei Domnului.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s