ORB din nastere

Ioan capitolul 9.

De multe ori ma intreb, cum a ajuns crestinismul zilelor noastre in punctul in care este acum? De multe ori ma intreb, cum am ajuns sa il dispretuiesc atat? Ar fi trebui sa fie casa mea si a atator altor oameni . Dar aici nu isi mai gasesc locul decat cei care sunt plini de abilitati, plini de resurse, plini de sine, plini de invatatura, plini de orice numai de Hristos nu. Ma linistesc de multe ori in Cuvant, asa a fost si in timpul Domnului meu. Nici El nu si-a fasit locul. Era punctul central, despre El marturisea Legea si prorocii, Tatal insusi si semnele pe care le savarsea marturiseau despre El. Dar ei erau orbi din nastere, si nu au avut niciodata parte de un alt inceput.

Nu sunt invatator, nici nu predic. Uneori scriu. Azi scriu despre intamplarea aceasta relatata in Ioan. Sunt fascinat mereu in scripturi de lucrurile ce nu „apar in aparente”, sa vedem cateva.

  1. „Învăţătorule, cine a păcătuit: omul acesta sau părinţii lui, de s-a născut orb?”  Isus a răspuns: „N-a păcătuit nici omul acesta, nici părinţii lui, ci s-a născut aşa, ca să se arate în el lucrările lui Dumnezeu.”

Acum serios, nu a pacatuit nici el nici parintii lui? Ce mai conteaza trecutul? E aici ca sa se arate in El lucrarile lui Dumnezeu. Asta e pentru Isus, ce urmeaza sa se intample, lucrarile lui Dumnezeu. Pentru farisei insa trecutul e trecut: „tu te-ai nascut cu totul in pacat…”. Nu intalnim asta in „sinagogile” noastre. Nu-i bai ce ai facut atat cat nu incurci pe nimeni. Dar daca traiesti o marturie, farisei te acuza si legea interpretata de ei te da afara din adunare. Nimeni nu mai risca.

2. „Cât este ziuă, trebuie să lucrez lucrările Celui ce M-a trimis; vine noaptea, când nimeni nu mai poate să lucreze. Cât sunt în lume, sunt Lumina lumii.”

Stiind ce urmeaza sa starneasca Domnul parca se automotiveaza. Trebuie sa fac ceea ce este corect, drept, lucrarile celui ce m-a imputernicit. Cat SUNT in lume trebuie sa fiu lumina lumii. Lucrurile acestea nu sunt pentru El, ci pentru urmasi Lui.  Deasemenea El atentioneaza asupra timpului cand nimeni nu mai poate sa lucreze. Ce sa lucreze? Adevarate minuni, schimbari de vieti, marturi ale implicarii lui Dumnezeu? A venit oare noaptea?

3. „Du-te de te spală în scăldătoarea Siloamului” 

Imi place umorul lui Dumnezeu. Stiti spre ce istorisire indeamna cuvintele acestea? Cea cu Naaman sirianul. La inceput a fost incapatanat, dar pana la urma s-a dus. Pe cand ei incapatanati au ramas pana in ziua vesniciei, si atunci tot de iad se vor tine mortis. Farisei care nu se dezic de „a lor”, tot farisei raman iar vamesi si curvele merg inaintea lor in cer si dupa ei se inchide poarta.

Se arata in noi lucrarile lui Dumnezeu? In mod serios, facem ce este drept si suntem lumina pentru lume? Cand Duhul ne trimite, ascultam? Asta a facut Isus. Seamana crestinismul nostru cu cel aratat de El?

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s