Note autobiografice – Daniel Branzai – Italia — B a r z i l a i – e n – D a n (Un Barzilai izvorât din Dan)

9. Roma – în căutarea unei noi identități Sigur, este un capitol care va trezi împotrivire … Realitatea este uneori subiectivă. Vă invit să-mi lăsați comentariile voastre după citirea acestui capitol (mai ales cei care ați trecut, ca refugiați, prin Italia!). Mulțumesc anticipat!

via Note autobiografice – Daniel Branzai – Italia — B a r z i l a i – e n – D a n (Un Barzilai izvorât din Dan)

Despre amarati

Cum poate fi cineva altfel decat amarat intr-o lume care Il uraste pe Dumnezeu, intr-o lume care l-a rastignit pe Isus si nu s-a pocait niciodata de asta? Da o sa fim amarati intr-o lume unde agenti de vanzari  si oratorii vor face averi inestimabile de pe urma nasterii Lui, morti Lui, biserici Lui, credinciosilor Lui, religiei Lui dar pe El nu il vor urma niciodata. Aceasta este lumea in care traim.

Cartea

„Poporul lui Dumnezeu ar trebui sa fie format din oameni care au mestecat Cartea, au inghitit Cartea, au digerat Cartea, si au absorbit Cartea pana cand aceasta i-a pigmentat si le-a creat un caracter potrivit. Nu ar trebui sa poti atinge omul lui Dumnezeu; cand iti intinzi degetele catre acesta, ar trebui sa atingi numai Cartea.

Trezirea are loc cand un procent bun din oamenii unei biserici sau a unei congregatii decid sa inghita Cartea si sa o lase sa isi faca efectul asupra vietilor lor, indiferent ce s-ar intampla. Intr-o ora solemna inaintea lui Dumnezeu acestia decid sa mestece Cartea si ea va deveni o a doua lor natura. Cand Dumnezeu vede oameni care sunt asa, Duhul Sfant va fi turnat.”

A W Tozer

Nu mergem atat de departe

„Cred ca e ciudat ca atunci cand venim la crestinism, nu suntem dispusi sa ne daruim lui. Vrem sa gasim o cale de scapare- un drum care sa ne duca inapoi la viata dinainte. Vrem sa gasim undeva o paranteza in care sa ne pitim pentru parcurgerea intregului drum. Intr-un fel vrem sa ne eschivam de la ideea angajamentului total.

Ma intreb daca exista unii oameni-si daca sunt, cati sunt, si unde sunt- care ar permite devotamentului lor total fata de Hristos sa pericliteze viata lor sociala, interesele lor economice, legaturilor lor de sange, etc? Crestini evanghelici de astazi nu merg atat de departe. Consideram ca un astfel de comportament este putin fanatic si cam ridicol. O sa credem in Hristos si o sa ne alaturam unei comunitati dar nu o sa punem in risc nimic.”

A W Tozer

Ce ne place sa insemne

„Acesta este unul din cele mai periculoase lucruri care le vad in crestinismul modern; vrem sa folosim crucea ca sa ne scape de cruce. Crucea- Domnul Isus murind pe cruce si revenind la viata- ne va mantui dar aceeasi cruce are ceva de facut cu noi, noua si pentru noi si unii nu accepta asta. Cand credem in Hristos, ne place ca asta sa insemne ca vom face parte dintr-o partasie placuta, ca ne vom forma obiceiuri religioase stabile, ca vom abandona formele murdare de nedreptate, ca vom merge la agape, vom canta in cor, si vara vom merge la conferinte. Vom lucra pentru Hristos insa nu vom exagera cu nimic.”

A W Tozer

Grafic cu vârstele patriarhilor — B a r z i l a i – e n – D a n (Un Barzilai izvorât din Dan)

De unde știa Avraam despre Dumnezeu? Dacă ținem cont de graficul de mai sus, Avraam a fost contemporan cu Sem, unul din cei trei fi ai lui Noe care a fost luat în arca, nu mai puțin de 150 de ani !!! Ce să mai spunem de Nahor și Terah … Problema este cum de […]

via Grafic cu vârstele patriarhilor — B a r z i l a i – e n – D a n (Un Barzilai izvorât din Dan)

Cat e de simpla o departajare

„Crestinul nu poate fi sigur de realitatea si profunzimea dragostei lui pentru Hristos pana cand nu vine fata in fata cu poruncile lui Hristos si este fortat sa decida ce sa faca in privinta lor. Atunci va sti. „Cine nu ma iubeste nu pazeste poruncile Mele” a spus Domnul nostru. „Cine are poruncile Mele si le pazeste acela Ma iubeste.”

Asadar testul final este ascultarea. Nu emotiile dulci, nu faptul ca esti gata sa te sacrifici, nu zelu, ci ascultarea de poruncile Lui. Domnul a trasat o linie clara si ferma pentru ca toti sa o vada. Intr-o parte i-a pus pe aceia care pazesc poruncile Lui si a spus: „Acestia Ma iubesc”. In cealalta parte i-a pus pe cei care nu pazesc cuvintele Lui si a spus: „Acestia nu Ma iubesc”.

Cred ca daca am lasa deoparte pentru un timp speculatiile extrem de rafinate despre har si credinta si daca am citi Noul Testament in umilinta, cu gandul de a implini ceea ce vedem acolo, ne-am vedea cu usurinta adevarata stare si am sti sigur raspunsul la intrebarea care ii nelinistea pe parintii nostri si care ar trebui sa ne nelinisteasca si pe noi:” Il iubesc pe Domnul sau nu?”

A W Tozer

Alta perspectiva

„M-am intrebat daca plictiseala searbada, prezenta in majoritatea bisericilor nu poate fi cumva explicata, cel putin partial, prin consecintele psihologice ale multor persoane care se intalnesc laolalta la ore hotarate fara sa stie efectiv de ce s-au intalnit. Nu exista niciun obiectiv spre care pastorul si oamenii sa se indrepte, lasand la o parte, probabil, scopul limitat de a incerca sa inrolezi inca opt femei si zece barbati care sa supravegheze picnicul anual al tinerilor sau strangerea de cotizatii lunare pentru cladire. Si credeti-ma, lucrul acesta poate deveni extrem de agasant dupa un timp, atat de agasant incat oamenii ageri, care vad in viitor parasesc biserica cu multimile si ii lasa pe cei apatici, greoi si napastuiti de o indiferenta permanenta sa mearga mai departe, daca se poate folosi o sintagma atat de activa pentru a descrie ceea ce fac ei.

….

Suntem prea comozi, prea bogati, prea multumiti. Noi detinem credinta parintilor nostri dar ea nu ne detine pe noi. Noi suferim de o orbire judiciara care a venit peste noi din pricina pacatelor noastre. Noua ne-a fost consacrata cea mai pretioasa comoara din toate comorile, dar noi nu suntem consacrati ei. Insistam sa facem ca religia noastra sa fie o forma de amuzament si sa ne distram orice ar fi. Suntem napastuiti de o miopie religioasa si vedem numai lucrurile care sunt foarte aproape.

Dumnezeu a pus eternitatea in inimile noastre, iar noi am ales timpul in schimbul ei. El incearca sa ne trezeasca interesul pentru un maine glorios, iar noi ne multumim cu un astazi lipsit de glorie. Noi suntem afundati in interese locale si am pierdut din vedere scopurile vesnice. Improvizam si umblam de colo colo sperand sa avem parte de cer la sfarsit dar nu aratam nici o dorinta de a ajunge acolo, fiind corecti in doctrina, dar obositi de rugaciune si plictisiti de Dumnezeu.

A W Tozer